MIHĂLĂȘENI

Satul Mihălășeni este reședință de comună situată pe stânga pârâului Bașeu, atestată documentar în 15 octombrie 1427, într-un document emis la curtea lui Alexandru cel Bun, act de danie:,,întărește lui Oancea și femeii sale Nastea un sat la Carpeni, unde a fost casa lui Dobârcin și a lui Bratul Pleșescul, care se învecina …pe vechiul hotar și dinspre satele panului Mihail…”

La 20 decembrie 1437, Iliaș voievod și fratele său Ștefan voievod, reîntărește panului Mihail, vornicul de Dorohoi, ,,…satele la Carpeni, unde șade Stan, și la capătul de sus al Carpenilor, la Bașeu, unde șade Matei…”Panul Mihail primise privilegiul de stăpânire a satului în prima parte a domniei lui Alexandru cel Bun, satul Mihălășeni i-a păstrat astfel numele: Mihail, Mihăilaș la care s-a adăugat sufixul  ,,–eni”.

Satul a avut caracter boieresc.

Voievodul Ieremia Movilă, la 24 mai 1602, a întărit lui Lupu Balș, sluger și fraților și nepoților lui ,,și satul Mihăilești, de sub Cărpiniș” fiindcă au pierdut hrisoavele când a venit Mihail Vodă În Moldova.  

Se pare că satul a fost depopulat la începutul sec. al XVII lea, căci la 20 februarie 1627, satul Mihălășeni ,,era amintit un loc pustiu unde se numește Mihălășeni”.

În anul 1655, moșia se află în stăpânirea lui Vasile Șoldan, în 1669 jumătate din moșia Mihălășeni se afla în stăpânirea logofătului Gorovei și jumătate în stăpânirea fostului pârcălab Ionașco Balș. În anul 1804 moșia Mihălășeni era în stăpânirea vornicului Constantin Palade.

Din anul 1820 este menționat satul sau Odaia Mihălășeni.

SĂRATA (JERDENII, JEVERTENII)

Satul Sărata este situat pe dreapta pârâului Sarata, la 4 km nord de satul Mihălășeni, fiind un sat vechi, care este menționat în documente sub numele de  Jerdenii, Jevertenii, Sărata, derivat de la numele pârâului pe al cărui mal este situat. Prima mențiune documentară  datează din 14 august 1432 când Ilie voievod dă, boierului  său, Isaia împreună cu alte sate ,,…Bojii lui Petru, jumătate din Borîlea lui Giurgiu, Dreslivele și Jerdenii…”

PĂUN (SILIȘCANI)

Satul Păun este așezat pe dreapta pârâului Bașeu, la sud-est de reședința comunei. Atestat documentar la 11 august 1436 ca un ,, sat la gura Săratei, unde a fost Mihail ” și sub numele de Selicicani la 7 mai 1546, ca unul din satele dăruite de voievozii Ilie și Ștefan ,,lui Luca de la Sihle”

Deci moșia a fost dată mai întăi în stăpânirea lui Luca, în anul 1436. Luca era locuitor de la Sihle, undeva la gura de vărsare a pârâului Sărata .

Într-un document din 1546 a fost menționat un sat mic ,,…pricutul care este pe Bașeu, satul Selicicani, care este întemeiat pe hotarul Linguriseștilor”, iar la 7 aprilie 1618 este menționat pe un act de întăritură a moșiei ,,și satul Silicicanii cu loc de mori și cu mori la râul Bașeu, care este în ținutul Dorohoiului, pe care l-a dat domnul Alexandru voievod, ascultător de ocolul târgului Dorohoiului”

Moșia a trecut din stăpânire bisericească în cea boierească din 15 ianuarie 1663:,, și au dat rugătorii noștri, călugării de la Sfânta Mănăstire a lui Aron Voievod, slugii și boierului nostru, Gheorghe Jorea Pârcălab, seliștea anume Selicicanii pe Bașeu, care este în ținutul Dorohoi”. În sec. al XIX lea moșia prin împărțiri și străinări este fărâmițată, cu mulți stăpâni, fiecare își organizează gospodărie cu anexe, locuințe pentru lucrători care poartă numle odaie sau slobozenie, ulterior s-au dezvoltat sate.

Potrivit ,,Cartagrafiei ținuturilor Moldovei din 1831-1883, fila 23”satul Păun ar fi înființat pe moșia Silișcani în jurul anului 1831, pentru ca în anul 1883 să se numească Silișcanii lui Păun

NĂSTASE

Satul Năstase este așezat la sud-est față de reședința de comună, la o distanță de 5,5 km, pe partea stângă a pârâului Bașeu, constituit pe moșia Silișcani. Prima mențiune documentară datează din anul 1831 sub numele de Odaia Silișcani, a lui Anastasie Nicolau. Din anul 1912 este menționat cu numele de Silișcanii lui Năstase, după numele stăpânului satului și a moșiei

NEGREȘTI

La sud-est de reședința de comună, pe partea stângă a pârâului Bașeu, în 1831 a luat ființă pe moșia Silișcani, sub numele de Odaia Silișcani a stolnicului Tudorache Coșteanu, satul Negrești

Satul este menționat cătun al satului Silișcanii lui Păun în anul 1838, iar sub numele de Silișcanii de Sus în anul 1853. După numele slugerului George Negrescu, satul s-a numit Negrescul în 1858, iar din 1908 s-a numit Negrești. Satul s-a constituit din lucrătorii veniți din satele din jur pe moșiile stăpânilor Coșteanu și Negrescu. După împroprietărirea din 1921, au primit pământ și unii locuitori din satul Drislea și anume :Vasile Abalașei, Bâznosu, Boicu, iar în anul 1927 s-a delimitat vatra satului. Apoi, au mai primit pământ și locuitori veniți din satul Tudora: Savin Ioan, Savin Pintilie, locuitori din satul Lehnești care a fost dezafectat datorită lacului de acumulare Stânca Costești.

SLOBOZIA-SILIȘCANI

Satul este situat pe dealul Ponoare în sud-estul reședinței de comună la o distanță de 2 km. Prima datare documentară a satului apare într-un document din 11 august 1436 și într-un act de danie…lui Luca de la Sihle …

Satul Silișcani a luat ființă inițial la gura pârâului Sărata, însă ulterior a fost depopulat devenind siliște, iar după 15 ianuarie 1633 moșia a trecut în stăpânire boierească,,și au dat rugătorii noștri ,călugării de la Sfânta Mănăstire a lui Aron Voievod, slugii și boierului nostru, Gheorghe Jorea pârcălab, seliștea Silicicanii, pe Bașeu..”. După anul 1700, moșia Silișcani se împarte în mai multe proprietăți, astfel pe părți din fosta moșie mare se încropesc odăile noilor stăpâni- gospodăria cu acareturile și locuințele pentru lucrători. Așezările formate din locuițele locuitorilor aduși de către stăpânul moșiei au primit numele slobozie.

În anul 1830 satul este menționat cu numele de Odaia Țâlișcani, desprins din satul Silișcani, Odaia Silicicani a păhărnicesei Elencu Maghistan și, după numele acesteia, Silișcanii lui Maghistan. În anul 1862 s-a desprins definitiv de satul Silicicani (Păun) și a adoptat numele de Slobozia- Silișcani.

 CARAIMAN

Satul Caraiman, situat în partea de nord a satului Mihălășeni, pe partea stângă a pârâului Sărata, a fost întemeiat la marginea de sud-est a moșiei Zahoreni, stăpânită de culcerul Mihai Dabija-Caraiman, care a întemeiat satul în 1838 cu numele de Zahorenii. În anul 1843, purta numele Zahorenii lui Dabija ,numele de Zahorenii-Caraiman în 1892, iar din 1917 s-a numit Caraiman.

De-a lungul timpului pe teritoriul actual al comunei Mihălășeni au luat ființă alte sate ale căror teritorii au fost înglobate satelor existente astăzi. Din anul 1900, când s-a construit fabrica de zahăr de la Ripiceni, a liniei ferate Dângeni-Ripiceni, o parte din lucrătorii veniți să lucreze la linia ferată s-au stabilit aici, fiind împroprietăriți și alături de aceștia și alți locuitori veniți din satele Bucecea, Leorda, Avrămeni. Așa a luat naștere vatra actuală a satului.