Din cele mai vechi timpuri al\u0103turi de agricultur\u0103, popula\u021bia s\u0103teasc\u0103 avea o serie de \u00eendeletniciri practice, utiliz\u00e2nd materia prim\u0103 local\u0103, uneltele lucrate \u00een gospod\u0103rie \u0219i for\u021ba de munc\u0103 a membrilor casei, necesare pentru nevoile gospod\u0103re\u0219ti. Unul din primele \u00eendeletniciri a fost \u021besutul devenit mai apoi me\u0219te\u0219ug. Torsul \u0219i \u021besutul sunt me\u0219te\u0219uguri cu tradi\u021bie \u00een comuna noastr\u0103. S-a \u021besut pentru \u00eembr\u0103c\u0103minte c\u00e2t \u0219i pentru interiorul \u021b\u0103r\u0103nesc. Materia prim\u0103 folosit\u0103 a fost l\u00e2na \u0219i c\u00e2nepa, prelucrate manual \u0219i trecute prin anumite faze, pentru a fi transformat\u0103 \u00een fire pentru \u021besut. Dup\u0103 ce oile erau tunse, l\u00e2na era sp\u0103lat\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een ap\u0103 fierbinte, apoi \u00een ap\u0103 rece \u0219i apoi pus\u0103 la uscat (pe prisp\u0103, pe gard). Dup\u0103 uscare, l\u00e2na era sc\u0103rm\u0103nat\u0103 cu m\u00e2na, apoi cu ajutorul unor piepteni se separa firul aspru ( p\u0103rul ) de l\u00e2na moale-canura, care cu ajutorul fu\u0219ail\u0103ilor se preg\u0103teau caierele pentru tors, firele de l\u00e2n\u0103 erau vopsite, folosind amestecul mai multor plante ( frunze de ceap\u0103, frunze de nuc, frunze de ment\u0103 ), apoi trecute prin r\u0103\u0219chitor pentru a forma sculurile.<\/p>\n\n\n\n
Prelucrarea c\u00e2nepei era tot \u00een grija femeii. C\u00e2nepa se cultiva intens deoarece era mai ieftin\u0103 dec\u00e2t inul \u0219i cre\u0219tea pe orice loc. Dup\u0103 recoltatul c\u00e2nepei, care se f\u0103cea \u00een luna august, c\u00e2nepa se lega snopi, apoi urma topitul, adic\u0103 c\u00e2nepa se \u021binea in ap\u0103 pentru a se putrezi partea lemnoas\u0103. Dup\u0103 ce era scoas\u0103 din ap\u0103 se l\u0103sa la uscat apoi urma procesul de meli\u021bare, este folosit\u0103 meli\u021ba pentru a putea desprinde partea lemnoas\u0103 de cea textil\u0103. Fuiorul rezultat se d\u0103 cu ragila, se d\u0103r\u0103ce\u0219te \u0219i se piapt\u0103n\u0103. Dup\u0103 aceste opera\u021bii rezult\u0103 c\u00e2l\u021bii ( resturi ) \u0219i partea care se prelucreaz\u0103, fuiorul. Fuiorul ob\u021binut se toarce cu furca, se r\u0103\u0219chiaz\u0103 apoi se fierbe \u0219i se vopse\u0219te ( boie\u0219te ) \u00een culori diferite dup\u0103 trebuin\u021be. S-au folosit pe r\u00e2nd c\u00e2nepa, inul \u0219i mai t\u00e2rziubumbacul.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen comuna noastr\u0103 se practica \u021besutul \u00een dou\u0103 i\u021be, fiind cel mai simplu, urmat de cel prin ales\u0103tur\u0103, cu un ornament mai bogat \u0219i variat care se realiza prin introducerea cu m\u00e2na a unui fir colorat diferit dec\u00e2t fondul, printre firele de urzeal\u0103 pentru a forma un anumit motiv in cele dou\u0103 sisteme de \u021besut din zon\u0103, \u021bes\u0103tura cu ales\u0103tur\u0103 \u0219i \u021bes\u0103tura legat\u0103, cea mai des utilizat\u0103 a fost \u021bes\u0103tura legat\u0103, unde suprafe\u021bele de culoare diferit\u0103 sunt unite \u00eentre ele prin \u00eencruci\u0219area alternativ\u0103 a firelor de b\u0103teal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cojoc\u0103ritul este cel mai r\u0103sp\u00e2ndit me\u0219te\u0219ug al zonei, cu o \u00eendelungat\u0103 tradi\u021bie. \u00cen sec. al XIX lea \u00eencep s\u0103 fie organizate ateliere mici, de c\u0103tre cojocari \u0219i bl\u0103nari, al\u0103turi de membrii ale famiilor lor .Cojoc\u0103ritul ocup\u0103 un loc important \u00een economia satului, astfel \u00een anul 1920, este men\u021bionat \u00een Mih\u0103l\u0103\u0219eni, un centru de cojocari, care f\u0103ceau din meserie un mijloc de trai. Ucenicia se f\u0103cea \u00een familie, se transmitea din tat\u0103 \u00een fiu, se practica cojoc\u0103ritul sezonier, toamna \u0219i iarna, restul timpului este dedicat c\u00e2mpului. Pieile erau alese de cojocar, t\u0103b\u0103cite apoi prelucrate. Produsele de cojoc\u0103rie erau : bundi\u021bele \u0219i cojoacele scurte, lungi , p\u00e2n\u0103 la genunchi. Fier\u0103ritul este un me\u0219te\u0219ug str\u0103vechi, fiecare a\u0219ezare s\u0103teasc\u0103 avea fierarul ei.tehnica fier\u0103riei s\u0103te\u0219ti :potcov\u0103ria, tocil\u0103ria, l\u0103c\u0103tu\u0219\u0103ria, piesele se ob\u021bineau prin baterea la cald pe nicoval\u0103 cu ciocanul.<\/p>\n\n\n\n
Cultura plantelor \u0219i cre\u0219terea animalelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ponderea cea mai mare din suprafa\u021ba total\u0103 a comunei de 6328 ha este acoperit\u0103 de suprafa\u021ba agricol\u0103 (5791ha), reprezent\u00e2nd cca 91% din suprafa\u021ba total\u0103. <\/p>\n\n\n\n La nivelul comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni exist\u0103 urm\u0103toarele suprafe\u021be: terenuri arabile 4395 ha, p\u0103\u0219uni 1215 ha, f\u00e2ne\u021be 142 ha, vii 26 ha, livezi 13 ha ; terenuri agricole – total 5791 ha, p\u0103duri \u0219i alte terenuri cu vegeta\u021bie forestier\u0103 3 ha, terenuri cu ape \u0219i ape cu stuf 184 ha, terenuri degradate \u0219i neproductive 144 ha, terenuri ocupate cu construc\u021bii \u0219i cur\u021bi 113 ha.<\/p>\n\n\n\n Baza tehnic\u0103 material\u0103 pentru exploatarea p\u0103m\u00e2ntului este \u00eentr-o continu\u0103 dezvoltare, fiind achizi\u021bionate tractoare \u0219i ma\u0219ini agricole prin accesarea de fonduri europene \u0219i v\u00e2nzarea produselor agricole. Ponderea ridicat\u0103 o au culturile de porumb (57% din totalul suprafe\u021bei cultivate) \u0219i floarea soarelui deoarece pot valorifica soluri foarte diferite \u00een privin\u021ba texturii dar \u0219i a schimb\u0103rilor climatice din ultimii ani (veri \u0219i toamne secetoase, temperaturi foarte ridicate). Suprafe\u021bele cele mai mici sunt cultivate cu orzoaic\u0103 de prim\u0103var\u0103, fasole boabe, rapi\u021b\u0103 (1,4%), sfecl\u0103 de zah\u0103r (2,1% \/ suprafa\u021ba cultivat\u0103).<\/p>\n\n\n\n Cre\u0219terea animalelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n Suprafa\u021ba total\u0103 de la nivelul comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni acoperit\u0103 cu p\u0103\u0219uni este de 1215 ha, reprezent\u00e2nd circa 19% din suprafa\u021ba total\u0103 a comunei \u0219i f\u00e2ne\u021be naturale 142 ha.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Din cele mai vechi timpuri al\u0103turi de agricultur\u0103, popula\u021bia s\u0103teasc\u0103 avea o serie de \u00eendeletniciri practice, utiliz\u00e2nd materia prim\u0103 local\u0103, uneltele lucrate \u00een gospod\u0103rie \u0219i for\u021ba de munc\u0103 a membrilor casei, necesare pentru nevoile gospod\u0103re\u0219ti. Unul din primele \u00eendeletniciri a fost \u021besutul devenit mai apoi me\u0219te\u0219ug. Torsul \u0219i \u021besutul sunt me\u0219te\u0219uguri cu tradi\u021bie \u00een comuna […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/53"}],"collection":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=53"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/53\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":56,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/53\/revisions\/56"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=53"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}