{"id":37,"date":"2021-09-30T14:30:01","date_gmt":"2021-09-30T14:30:01","guid":{"rendered":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/?page_id=37"},"modified":"2021-12-27T11:53:35","modified_gmt":"2021-12-27T11:53:35","slug":"cadrul-geografic-al-comunei","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/cadrul-geografic-al-comunei\/","title":{"rendered":"Cadrul Geografic al Comunei"},"content":{"rendered":"\n

A\u0219ezare geografic\u0103. Limite \u0219i  vecini<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Component\u0103 a jude\u021bului Boto\u0219ani, comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni este situat\u0103 \u00een partea de nord-est a acestuia la o distan\u021b\u0103 de aproximativ 40 km de municipiul Boto\u015fani, la 9 km de \u0218tef\u0103ne\u0219ti, la 65 km de Dorohoi \u0219i la 90 km de Ia\u0219i .<\/p>\n\n\n\n

Pozi\u021bia sa geografic\u0103 are influen\u021be \u00eensemnate \u00een evolu\u021bia anual\u0103 a elementelor meteorologice, a vegeta\u021biei, solurilor prin urmare \u00een aspectul general al peisajului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen raport cu unit\u0103\u021bile de relief ale \u021b\u0103rii noastre comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni este situat\u0103 \u00een C\u00e2mpia Ba\u0219eului din partea central-estic\u0103 a C\u00e2mpiei Moldovei, \u00een bazinul hidrografic al r\u00e2ului Prut, pe cursul Ba\u0219eului, afluent al Prutului, av\u00e2nd colinele orientate spre acest r\u00e2u. Teritoriul comunei este o regiune deluroas\u0103 cu pante domoale, separate de v\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere geografic, teritoriul luat \u00een studiu este situat \u00een partea estic\u0103 a jude\u0163ului Boto\u015fani, av\u00e2nd ca vecini: la nord teritoriul administrativ al comunei Manoleasa, \u00een nord-vest teritoriul administrativ al comunei H\u0103ne\u015fti, la est teritoriul administrativ al comunei Ripiceni, la sud teritoriul administrativ al ora\u015fului \u015etef\u0103ne\u015fti, iar la sud-vest teritoriul administrativ al comunei Dob\u00e2rceni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul \u021b\u0103rii ea are o pozi\u021bie nord-estic\u0103 fiind situat\u0103 la intersec\u021bia paralelelor de 47\u00b0.88′ latitudine nordic\u0103 \u0219i 47\u00b0 51′  cu meridianul de 27\u00b04’0″  longitudine estic\u0103 \u0219i  27\u00b0 8′ longitudine estic\u0103.Principalele c\u0103i de acces de la nivelul comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni  sunt reprezentate de drumul na\u021bional DN 24 C ce face leg\u0103tura cu ora\u0219ul \u0218tef\u0103ne\u0219ti \u0219i drumul jude\u021bean DJ 294 ce asigur\u0103 leg\u0103tura comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni cu ora\u0219ul Boto\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen forma ei actual\u0103, ea este compus\u0103 din urm\u0103toarele sate: Mih\u0103l\u0103\u0219eni (centru de comun\u0103), Negre\u0219ti, N\u0103stase, S\u0103rata, P\u0103un, Slobozia-Sili\u0219cani, Caraiman.<\/p>\n\n\n\n

Relieful \u0219i solurile.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Relieful comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni\u00a0 face parte din Platforma Moldoveneasc\u0103 care prezint\u0103 un relief de podi\u0219 \u0219i anume Podi\u0219ul Moldovenesc. Relieful comunei se \u00eenscrie \u00een specificul C\u00e2mpiei Ba\u0219eului din C\u00e2mpia Moldovei, cu dealuri, coline \u0219i v\u0103iugi, cu o diferen\u021b\u0103 mijlocie de nivel \u00eentre partea estic\u0103 \u0219i cea vestic\u0103, diferen\u021b\u0103 de 160 m.\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2mpia Ba\u0219eului se caracterizeaz\u0103 printr-o alc\u0103tuire petrografic\u0103 de suprafa\u021b\u0103, dominat\u0103 de un facies argilo-nisipos, apar\u021bin\u00eend \u00een \u00eentregime sarma\u021bianului inferior. Suprafa\u021ba general\u0103 a reliefului, fragmentat\u0103 sub form\u0103 de platouri joase sau coline sculpturale cu poduri largi se men\u021bine la altitudini medii cu valori cuprinse \u00eentre 160 \u0219i 180 m, iar energia medie a reliefului oscileaz\u0103 \u00een jurul a 60-70 m.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Altitudinea medie cuprins\u0103 \u00eentre 150 \u0219i 175 este \u201dp\u00een\u0103 la o linie ce ar trece aproximativ pe la Co\u0219ula-Suli\u021ba-Ion\u0103\u0219eni-Mih\u0103l\u0103\u0219eni-Manoleasa-Volov\u0103\u021b\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Privit \u00een ansamblu, relieful comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni are un caracter sculptural care poart\u0103 amprenta for\u021belor exogene care l-au creat. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een regiune se \u00eent\u00e2lnesc exclusiv forme de relief sculptural pentru c\u0103 structura geologic\u0103 imprim\u0103 \u0219i ea reliefului anumite tr\u0103s\u0103turi specifice. \u00cen lungul arterei hidrografice, la baza denivel\u0103rilor mai accentuate au fost depuse cantit\u0103\u021bi importante de materiale care au dat na\u0219tere reliefului de acumulare.<\/p>\n\n\n\n

Rolul apei subterane apare \u0219i mai pregnant atunci c\u00e2nd la partea superioar\u0103 sau \u00een lungul unui versant exist\u0103 strate acvifere lenticulare. Prezen\u021ba acestora favorizeaz\u0103 dezvoltarea alunec\u0103rilor sub form\u0103 de cuiburi sau sectoare izolate, care alterneaz\u0103 cu por\u021biuni dominate de sp\u0103l\u0103ri \u0219i de procese de eroziune toren\u021bial\u0103 ce se dezvolt\u0103 acolo unde stratele acvifere nu apar la zi. Asemenea cazuri se \u00eent\u00e2lnesc pe versan\u021bii Ba\u0219eului .<\/p>\n\n\n\n

Procesele de versant cele mai intense \u0219i mai larg r\u0103sp\u00eendite s\u00eent sp\u0103l\u0103rile, \u00eenso\u021bite uneori \u0219i de forme de eroziune toren\u021bial\u0103. Pe pantele argiloase, cu \u00eenclin\u0103ri ce dep\u0103\u0219esc 5-6\u00b0, \u0219i mai ales \u00een jum\u0103tatea lor superioar\u0103, de multe ori solul este complet erodat, iar argilele \u0219i marnele sarmatice apar la zi . Acest fenomen este prezent \u0219i pe flancurile v\u0103ii Ba\u0219eului \u0219i ale v\u0103ilor secundare din zon\u0103. Apari\u021bia la zi a argilelor \u0219i marnelor sarmatic  atrage dup\u0103 sine formarea numeroaselor s\u0103r\u0103turi care se pun \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een special \u00een perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. De asemenea, \u00een urma sp\u0103l\u0103rii forma\u021biunilor marnoase de c\u0103tre apele de \u0219iroire, s\u0103rurile pot ajunge pe suprafa\u021ba plan\u0103 a \u0219esurilor, contribuind la s\u0103r\u0103turarea solurilor de aici . Astfel de s\u0103r\u0103turi se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i \u00een zon\u0103, pe valea Ba\u0219eului drept dovad\u0103 fiind toponimul S\u0103rata, sat situat la nord de Mih\u0103l\u0103\u0219eni.<\/p>\n\n\n\n

Eroziunile toren\u021biale sunt mai intense pe versantul drept al Ba\u0219eului, pe versantul st\u00e2ng al v\u0103ii S\u0103rata, pe versan\u021bii v\u0103ii Sili\u0219cani \u0219i \u00een bazinul s\u0103u de recep\u021bie, pe versantul st\u00e2ng la Valea Hodoroaia \u0219i Lipovan. Acestea fiind active \u00een timpul topirii z\u0103pezilor \u0219i a ploilor toren\u021biale, c\u00e2nd aportul de ap\u0103 cre\u0219te degrad\u00e2nd albia \u0219i malurile.<\/p>\n\n\n\n

Fenomenele cele mai intense \u0219i caracteristice sunt alunec\u0103rile de teren.<\/p>\n\n\n\n

Pe versantul st\u00e2ng al v\u0103ii Ba\u0219eului, \u00eentre v\u0103ile Postelnicu\u021ba din apropierea satului N\u0103stase \u0219i Popoaia din apropierea satului St\u00e2nca, paralel cu corni\u0219a, a c\u0103rei \u00een\u0103l\u021bime este \u00een jur de 10-15 m, s-a format un val de alunecare cu aspect de culme, continuat apoi spre baza versantului cu alte valuri mai mici. Ulucul situat \u00eentre corni\u0219\u0103 \u0219i primul val de alunecare este a\u0219a de pronun\u021bat, \u00eenc\u00e2t prezint\u0103 toate caracterele unei mici v\u0103i, cu fundul ml\u0103\u0219tinos acoperit par\u021bial cu vegeta\u021bie hidrofil\u0103. Localnicii \u00eei spun chiar \u201dvalea Bursuc\u0103riei\u201d. Apele acumulate \u00een urma precipita\u021biilor sau cele provenite din izvoare curg la \u00eenceput pe fundul acestui uluc, apoi sunt drenate prin intermediul unui torent ce a sec\u021bionat valul, cre\u00e2nd un mic defileu .<\/p>\n\n\n\n

Pe ceilal\u021bi versan\u021bi din teritoriu, degrad\u0103rile lipsesc sau au o foarte mic\u0103 intensitate, ceea ce d\u0103 posibilitatea utiliz\u0103rii lor \u00een agricultur\u0103, ace\u0219ti versan\u021bi av\u00e2nd orient\u0103ri spre sud, sud \u2013est, oferind condi\u021bii bune de teren satelor Caraiman,S\u0103rata, Mih\u0103l\u0103\u0219eni,Negre\u0219ti, N\u0103stase[1]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ansamblu, relieful comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni ofer\u0103 condi\u021bii optime pentru a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti, c\u0103i de comunica\u021bie \u0219i culturi agricole.<\/p>\n\n\n\n

Solurile.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Suprafa\u021ba total\u0103 a comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni este de 6.316,41 ha, din care 358,65 ha de teren intravilan \u0219i 5.957,76 ha de teren extravilan. Ponderea cea mai mare din suprafa\u021ba total\u0103 a comunei este acoperit\u0103 de suprafa\u021ba agricol\u0103 (5.791 ha), reprezent\u00e2nd circa 91% din suprafa\u021ba total\u0103 a comunei.<\/p>\n\n\n\n

Solurile caracteristice teritoriului comunei, tipurile genetice sunt reprezentate prin cernoziomuri cu fertilitate moderat\u0103, bogat \u00een humus, pratoziomurile caracterizate de locuri cu umiditate pronun\u021bat\u0103. Aceste soluri sunt r\u0103sp\u00e2ndite pe locuri cu drenaj extrem de slab, fiind formate pe lut greu \u0219i pe argil\u0103. Prezen\u021ba acestor tipuri genetice de sol cu un nivel ridicat de fertilitate favorizeaz\u0103 dezvoltarea sectorului agricol.<\/p>\n\n\n\n

Alc\u0103tuit \u00een \u00eentregime din forma\u021biuni sedimentare cu predominarea argilelor comune, teritoriul comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni nu se remarc\u0103 prin bog\u0103\u021bia resurselor minerale utile de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Clima \u0219i hidrografia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Clima comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni este influen\u021bat\u0103 de pozi\u021bia sa nord-estic\u0103, \u00eentr-o c\u00e2mpie deluroas\u0103, \u00een calea unor mase de aer de origini diferite.<\/p>\n\n\n\n

Temperatura aerului este determinat\u0103 de un complex de factori dintre care rolul principal \u00eel au radia\u021bia solar\u0103 \u0219i circula\u021bia general\u0103 a atmosferei, la care se adaug\u0103 \u0219i particularit\u0103\u021bile pe care le au condi\u021biile fizico-geografice regionale \u0219i locale.<\/p>\n\n\n\n

Pentru caracterizarea regimului temperaturii aerului \u00een zona studiat\u0103 s-au folosit observa\u021biile diurne, lunare \u0219i anuale publicate \u00een Buletinele de observa\u021bii meteorologice lunare din perioada 1956-1960, \u00een Anuarele climatologice pentru perioada 1960-1972, pentru Sta\u021bia Meteorologic\u0103 Boto\u0219ani, cea mai apropiat\u0103 de comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni.<\/p>\n\n\n\n

Temperatura medie multianual\u0103 are valoarea de 8,6\u00b0 C, la Sta\u021bia Meteorologic\u0103 Boto\u0219ani, la altitudinea absolut\u0103 160 m. Cea mai mare temperatur\u0103 medie anual\u0103 de 10\u00b0 C, s-a \u00eenregistrat \u00een anul 1930, iar cea mai mic\u0103 valoare a temperaturii medii anuale de 6,8\u00b0 C s-a \u00eenregistrat \u00een anul 1940.<\/p>\n\n\n\n

Temperaturile maxime \u0219i minime absolute au un caracter \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eenregistrate la intervale extrem de mari sunt totu\u0219i deosebit de importante pentru evaluarea climei acestei regiuni, astfel<\/p>\n\n\n\n

Temperatura maxim\u0103 absolut\u0103 39,4\u00b0 C a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een luna iulie 1952, iar temperatura minim\u0103 absolut\u0103 \u2013 30,3\u00b0 C \u00eenregistrat\u0103 la 20 ianuarie 1963.<\/p>\n\n\n\n

Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizeaz\u0103 clima acestei zone \u0219i influen\u021beaz\u0103 negativ activit\u0103\u021bile practice sunt: lapovi\u021ba, m\u0103z\u0103richea, chiciura, polei, grindina, roua \u0219i bruma.Lapovi\u021baare cea mai mare frecven\u021b\u0103 iarna, produc\u00e2ndu-se \u00een zilele \u00een care temperatura aerului a trecut prin pragul de 0\u00b0 C. Chiciura \u0219i poleiul se manifest\u0103\u00a0 \u00een lunile decembrie 3,2 zile \u0219i ianuarie 2,3 zile.Grindina <\/strong>este d\u0103un\u0103toare\u00a0 mai ales pentru agricultur\u0103, cl\u0103diri, de\u0219i num\u0103rul mediu anual al zilelor nu este ridicat (1,6) zile. Lunile \u00een care grindina s-a produs mai frecvent au fost mai \u0219i iunie. Bruma se produce toamna, iarna \u0219i prim\u0103vara \u00een timpul nop\u021bilor senine \u0219i calde, c\u00e2nd temperatura suprafe\u021bei solului scade sub 0\u00b0 C. Num\u0103rul mediu anual al zilelor cu brum\u0103 este de 18,3 cu o frecven\u021b\u0103 mai mare \u00een lunile noiembrie \u0219i decembrie.V\u00e2nturile cele mai frecvente bat din nord, nord -vest, sud \u0219i sud-est,direc\u021biile lor fiind influen\u021bate de mi\u0219carea general\u0103 a maselor de aer comprimat \u0219i de orientarea principalelor forme de relief.<\/p>\n\n\n\n

Re\u021beaua hidrografic\u0103 de pe teritoriul comunei este format\u0103 din\u00a0 p\u00e2r\u00e2ul Ba\u0219eu care izvor\u0103\u0219te \u00een comuna Cristine\u0219ti, trece prin\u00a0 comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni \u0219i se vars\u0103\u00a0 \u00een r\u00e2ul Prut. Printre cei mai importan\u021bi afluen\u021bi ai p\u00e2rului Ba\u0219eu, se reg\u0103sesc: p\u00e2r\u00e2ul S\u0103rata, p\u00e2r\u00e2ul Sili\u0219cani, p\u00e2r\u00e2ul Hodoroaia.\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma topirii z\u0103pezilor se remarc\u0103 cre\u015fteri de debit prim\u0103vara \u015fi c\u0103deri de debit la sf\u00e2r\u015fitul toamnei \u015fi \u00een iarn\u0103 . \u00cen condi\u0163ii de viitur\u0103 debitul solid spore\u015fte foarte mult av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103 degradarea albiilor , malurilor \u015fi versan\u0163ilor <\/p>\n\n\n\n

Teritoriul Mih\u0103l\u0103\u0219eni se \u00eencadreaz\u0103 din punct de vedere hidrogeologic \u00eentr-o zon\u0103 unde \u00eent\u00e2lnim dou\u0103 categorii de ape subterane: ape de ad\u00e2ncime \u015fi ape freatice .<\/p>\n\n\n\n

Bazinul hidrografic al Prutului ocup\u0103 88% din suprafa\u0163a jude\u0163ului Boto\u015fani. Celelalte r\u00e2uri de pe teritoriul jude\u0163ului Boto\u015fani apar\u0163in \u00een cea mai mare parte bazinului Prutului. Ba\u015feul<\/strong> (106 km) al doilea r\u00e2u ca lungime dup\u0103 Jijia din C\u00e2mpia Moldovei se vars\u0103 \u00een Prut, prin dou\u0103 guri la sud de \u015etef\u0103ne\u015fti. R\u00e2ul Ba\u0219eu traverseaz\u0103 comuna din NV spre SE pe o lungime de 12,4 km.<\/p>\n\n\n\n

Iazul ,, Iazul Mic \u2019\u2019care se g\u0103se\u0219te \u00een aval de vatra satului Sarata, cu o suprafa\u021b\u0103 de 12 ha, a fost amenajat \u00een perioada C.A.P., s\u0103tenii numindu-l ,,Iazul Colectivei\u2019\u2019. Barajul are o l\u0103\u021bime de 4m \u0219i o lungime de 134 m, un volum ce ap\u0103 de 228.000 m3 <\/sup>\u0219i o ad\u00e2ncime de\u00a0 2m.<\/p>\n\n\n\n

Vegeta\u021bia \u00a0\u0219i \u00a0fauna<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ezarea geografic\u0103 a comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni, condi\u021biile pedoclimatice locale c\u00e2t \u0219i activitatea gospod\u0103reasc\u0103 a omului au determinat caracterul vegeta\u021biei naturale.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere floristic, comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni se \u00eencadreaz\u0103 \u00een provincia Sarmatic\u0103, provincie care ocup\u0103 partea de nord-est a \u021b\u0103rii av\u00e2nd caracter de silvostep\u0103 cu multe elemente sarmatice.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durea S\u0103rata apar\u021bine tipului de p\u0103dure de \u0219leau de silvostep\u0103, \u00een componen\u021ba p\u0103durii intr\u0103: stejarul ( Quercus robur<\/em>), carpenul (Carpinus betulus<\/em> ), ar\u021barul ( Acer campestre<\/em> ), cire\u0219ul (Cerasus avium ), <\/em>ulmul ( Ulmus montana<\/em> ), teiul ( Tilia platyphyllos<\/em> ), salc\u00e2mul ( Robinia pseudoacacia )                     <\/em>       <\/p>\n\n\n\n

La terenurile cultivate cu gr\u00e2u se \u00eent\u0103lnesc o serie de plante care vegeteaz\u0103 al\u0103turi cu el, ca : macul, neghina, p\u0103l\u0103mida, m\u0103z\u0103richea care sunt du\u0219manii acestuia, prin rezisten\u021ba lor la lucr\u0103rile agricole obi\u0219nuite pun probleme deosebite \u00een \u00eenl\u0103turarea lor.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 drumurile \u0219i locurile virane cresc ;cucuta, urzica, brusturele, lum\u00e2n\u0103rica.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perimetrul satelor comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni pe l\u00e2ng\u0103 pomii fructiferi mai cresc o serie de arbori \u0219i arbu\u0219ti ornamentali ca ; plopul, dudul alb \u0219i negru,liliacul, iasomia.<\/p>\n\n\n\n

Plantele medicinale sunt \u00eentr-un num\u0103r destul de mare, dintre speciile cele mai importante \u00eent\u00e2lnim coada \u0219oricelului, mu\u0219e\u021belul, cicoarea, sun\u0103toarea sau pojarni\u021ba,cimbri\u0219orul,menta, p\u0103p\u0103dia.<\/p>\n\n\n\n

Pe pantele argiloase datorit\u0103 intercala\u021biilor de marne salinizate \u00een sedimente sarma\u021biene \u0219i prezen\u021bei \u00een sol a unui exces de s\u0103ruri solubile ( \u00een special cloruri \u0219i sulfa\u021bi )  apar petice de s\u0103r\u0103turi albicioase, dezvolt\u00e2nd o vegeta\u021bie halofil\u0103.  Ca halofite obligatorii sunt iarba s\u0103rat\u0103 sau br\u00e2nca, scaiul, p\u0103tlagina.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ezarea geografic\u0103 a comunei Mih\u0103l\u0103\u0219eni \u00eentr-o c\u00e2mpie deluroas\u0103 cu p\u0103duri \u0219i paji\u0219ti de silvostep\u0103 explic\u0103 fauna bogat\u0103 \u0219i variat\u0103 a acesteia. Suidele reprezentate prin porcul mistre\u021b (sus<\/em> scrofa<\/em> ) au ajuns s\u0103 formeze popula\u021bii numeroase \u0219i s\u0103 aduc\u0103 pagube localnicilor. Sunt bine reprezentate \u0219i;dihorii ( Mustella putorius<\/em> ),vulpea ( Canis vulpes<\/em> ), nev\u0103stuica ( Mustella nivalis<\/em> ), c\u0103prioarele ( Capreolus capreolus<\/em> ). Roz\u0103toarele caracteristice acestei zone sunt; \u0219oarecele scurm\u0103tor ( Clethrionomys sylvaticus<\/em> ), \u0219oarecele gulerat ( Apodemus sylvaticus<\/em> ), iepurele (Lepus europaeus ). <\/em>\u00cen satele comunei se \u00eent\u00e2lnesc \u00een num\u0103r mare \u0219oarecele de cas\u0103 \u0219i \u0219obolanul de cas\u0103. Exist\u0103 o mare varietate de p\u0103s\u0103ri ;cucul ( Cuculus canorus<\/em> ), cioc\u0103nitori  <\/p>\n\n\n\n

( Dendrocopus major<\/em> ), pup\u0103za ( Upupa epops<\/em> ), turturica, gugu\u0219tiucul, sticletele, cioara, gai\u021ba, co\u021bofana, scatiul, sticletele. Fazanul ( Phasianus colchicus<\/em> ) este colonizat. Cele mai r\u0103sp\u00e2ndite reptile sunt ; \u0219arpele de p\u0103dure ( Coluber longissimus<\/em> ), \u0219arpele de cas\u0103 ( Natrix natrix<\/em> ), \u0219op\u00e2rla de c\u00e2mp ( Lacerta agilis<\/em> ). Amfibienii sunt reprezenta\u021bi prin ; buhaiul de balt\u0103 ( Bombina bombina<\/em> ), broasca r\u00e2ioas\u0103, broasca de lac ( Roua esculenta<\/em> ). La acestea se adaug\u0103 o serie de insecte cum ar fi ; l\u0103custe, cosa\u0219i, greieri, \u021b\u00e2n\u021bari, coropi\u0219ni\u021ba, g\u00e2ndacul de Colorado, c\u0103r\u0103bu\u0219ul de mai.<\/p>\n\n\n\n

Fauna acvatic\u0103 este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een func\u021bie de biotopurile specifice apelor. Dintre mamiferele \u00eent\u00e2lnite \u00een iazurile satelor comunei este \u0219obolanul de ap\u0103. P\u0103s\u0103rile de ap\u0103 sunt numeroase, ra\u021be \u0219i g\u00e2\u0219te s\u0103lbatice, li\u0219i\u021be, g\u0103inu\u0219a de balt\u0103, barza. Ihtiofauna este bine reprezentat\u0103. \u00cen apele Ba\u0219eului cel mai r\u0103sp\u00e2ndit este cleanul (Leuciscus<\/em> cephalus<\/em> ) , al\u0103turi de care mai tr\u0103ie\u0219te bibanul ( Perca fluviatilis<\/em> ) \u0219i crapul ( Cyprinus carpio<\/em> ). \u00cen iazurile comunei tr\u0103iesc ; crapul, pl\u0103tica, ro\u0219ioara, linul, carasul, \u0219tiuca, \u0219al\u0103ul. Au mai fost introdu\u0219i \u00een cultur\u0103 crapii chineze\u0219ti, fitofagul.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u0219ezare geografic\u0103. Limite \u0219i  vecini Component\u0103 a jude\u021bului Boto\u0219ani, comuna Mih\u0103l\u0103\u0219eni este situat\u0103 \u00een partea de nord-est a acestuia la o distan\u021b\u0103 de aproximativ 40 km de municipiul Boto\u015fani, la 9 km de \u0218tef\u0103ne\u0219ti, la 65 km de Dorohoi \u0219i la 90 km de Ia\u0219i . Pozi\u021bia sa geografic\u0103 are influen\u021be \u00eensemnate \u00een evolu\u021bia anual\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/37"}],"collection":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/37\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42,"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/37\/revisions\/42"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mihalaseni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}